Nr. 695/14.09.2016
Către
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
DOAMNEI SECRETAR DE STAT
MONICA CRISTINA ANISIE
Stimată Doamnă Secretar de Stat,
Cunoașteți, desigur, reacțiile generate în sistem de publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 5080/31.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar – reacții care erau, de altfel, de așteptat, ținând cont de mesajele transmise urmare a publicării proiectului pe site-ul Ministerului Educației în luna august.
De la început dorim să subliniem faptul că Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” susține ideea organizării concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar, pentru a ieși din situația de „provizorat” în care ne aflăm de la finalul anului 2012, când au expirat mandatele de patru ani ale directorilor participanți la ultimul concurs organizat (cel din anul 2008).
În egală măsură, nu putem să nu apreciem faptul că Ministerul Educației, în cadrul negocierilor pe proiectul Metodologiei, a ținut cont de o serie de propuneri și observații formulate de Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, inclusiv de cea privitoare la necesitatea eliminării discriminării pe considerente de vârstă.
În același timp, așa cum am subliniat în cadrul negocierilor și al discuțiilor purtate cu conducerea Ministerului Educației, o serie de prevederi din Metodologie vor avea drept efect imposibilitatea ocupării unor funcții de director/director adjunct (estimăm că un procent de cel puțin 70% din unitățile de învățământ din sistem se vor afla în această situație).
Astfel:
I. O primă problemă este reprezentată de art. 24 alin. (1) din Metodologie – teza finală + lit. a) și b) (fost art. 25 în proiect).
„(1) În funcţiile de director sau de director adjunct rămase vacante sau în cazul vacantării unor funcţii de director sau de director adjunct din unităţi de învăţământ de stat, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, membru al corpului naţional de experţi în managementul educaţional, numit prin detaşare în interesul învăţământului sau prin delegarea atribuţiilor specifice funcţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin decizia inspectorului şcolar general, la propunerea consiliului profesoral din unităţile de învăţământ respective, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanei solicitate. Nu pot fi numite în funcţiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs:
a) persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcţii de director sau de director adjunct în unitatea de învăţământ respectivă şi nu au participat la concurs;
b) persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.”
Deși federația noastră a prezentat argumente în justificarea necesității eliminării sau măcar a instituirii unor excepți de la regula instituită prin art. 25 (cazul de forță majoră, motivele neimputabile candidatului etc.), propunerea a fost respinsă.
Se va ajunge astfel la situația în care majoritatea covârșitoare a unităților de învățământ preșcolar și din mediul rural sau orașe mici va fi lipsită de ordonatorii terțiari de credite, neavând director. În aceeași situație se vor afla și numeroase unități de învățământ gimnazial, liceal și postliceal din municipii și chiar din București.
Iată câteva exemple:
– directorul/directorul adjunct în funcție se prezintă la concurs, dar nu are nicio șansă să treacă proba de analiză a curriculumului vitae, pentru că nu întrunește punctajul minim de 7 puncte/evaluator (în această situație se află peste 90% dintre cadrele didactice) – nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului;
– directorul/directorul adjunct în funcție este în imposibilitatea de a participa la concurs deoarece reprezintă unitatea la o acțiune în cadrul unui proiect european (sau altele asemenea) – nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși activitatea desfășurată în perioada concursului a fost strict în interesul învățământului și al unității;
– directorul/directorul adjunct în funcție este internat/suferă o intervenție chirirgicală – nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși neparticiparea la concurs nu îi este imputabilă;
– directorul/directorul adjunct în funcție este în imposibilitate de a participa la concurs deoarece este implicat într-un accident – nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși neparticiparea la concurs nu îi este imputabilă;
– directorul/directorul adjunct în funcție se prezintă la concurs, dar intervine o problemă medicală/urgență familială/altele asemenea în timpul concursului – nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși neparticiparea la concurs nu îi este imputabilă.
Și exemplele pot continua, fiind imposibil să identificăm toate situațiile. De aceea, considerăm că singura soluție este eliminarea tezei finale a alin. (1) al art. 24.
II. Analizând Anexa nr. 3 La Metodologie – EVALUARE CURRICULUM VITAE – am constatat, alături de numeroși candidați, că 90% dintre cadrele didactice (indiferent că ocupă sau nu în prezent funcția de director) nu vor întruni punctajul minim de 35 de puncte la proba de analiză a curriculumului vitae. Iată motivele:
1. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar au titlu de doctor în management educațional sau în domeniul în care își desfășoară activitatea?
Răspuns: câteva sute.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1 punct la doctorat.
2. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar au participat la stagii de formare/de perfecţionare în specialitate şi/sau în managementul educaţional în străinătate?
Răspuns: câteva sute.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1 punct și aici.
3. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar au ocupat funcţii de conducere, îndrumare şi control în inspectoratul şcolar sau în Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, membru în consiliul consultativ al specialităţii/al inspectoratului şcolar, profesor metodist, responsabil de cerc pedagogic, membru în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar?
Răspuns: câteva sute.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1 punct și aici.
4. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar, deși au cunoștințe foarte bune de operare PC și de limbi străine de circulație internațională, pot prezenta și documente doveditoare (nu interesează cunoștințele, ci hârtia)?
Răspuns: câteva sute, evident cu excepția absolvenților de studii de specialitate.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1,5 puncte și aici.
Cu alte cuvinte, majoritatea candidaților – de fapt cel puțin 90% din cadrele didactice – nu obțin nici măcar 7 puncte/evaluator la proba de analiză a curriculumului vitae, indiferent de cunoștințele pe care le posedă și competențele demonstrate de-a lungul timpului.
Este, deci, evident faptul că se impune o reanalizare a grilei de evaluare.
III. În plus, cu ocazia negocierilor, am solicitat reglementarea procedurii de soluționare a contestațiilor. În forma aprobată, Metodologia NU PERMITE CONTESTAREA PROBEI SCRISE și a ANALIZEI CURRICULUMULUI VITAE. În condițiile în care dreptul la contestație este garantat în sectorul public, și oricine este supus greșelii (inclusiv realizatorii subiectelor pentru proba scrisă sau evaluatorii care pot să nu ia în calcul documente perfect valabile la analiza CV-ului), se impune reglementarea procedurii de contestare și în ceea ce privește proba scrisă și proba de analiză a curriculumului vitae.
IV. De asemenea, ținând cont că discutăm despre un concurs național, în sectorul public, nu se poate ca procedura de concurs și calendarul să nu fie asumate/aprobate prin acte de autoritate. Simpla postare a lor pe site-ul Ministerului Educației nu este suficientă, în opinia noastră.
V. Ne exprimăm în continuare scepticismul cu privire la o probă scrisă unică la nivel național – nu credem că este relevantă pentru a reflecta cunoștințele candidaților, în condițiile în care fiecare tip/nivel de unitate are un anumit specific (ca să nu mai vorbim de CJRAE/CMBRAE).
VI. Considerăm în continuare că dispoziția de la art. 21 alin. (5) este discriminatorie, instituind o incompatibilitate inexistentă în lege și îngrădind dreptul la muncă.
Cel mult, așa cum am propus și anterior, incompatibilitatea ar putea fi menținută strict la nivelul aceleiași unități de învățământ.
VII. Nu putem să nu remarcăm faptul că resursa umană necesară pentru derularea concursului și soluționarea contestațiilor este total insuficientă, astfel că vor fi numeroase situații de imposibilitate de constituire a comisiei.
În plus, nu credem că autoritățile locale vor răspunde la comanda unităților de învățământ, care vor desemna în comisiile de concurs inclusiv persoane cu care nu au raporturi juridice, persoane care, în anumite situații au o pregătire inferioară candidaților la concurs.
În final, am dori să analizați următorul aspect:
Art. 14 alin. (2) din Metodologie prevede: Inspectoratul şcolar solicită, în scris, cu 30 de zile calendaristice înainte de prima zi a sesiunii de concurs, federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar şi Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă este cazul, desemnarea delegaţilor pentru comisia de concurs, precum şi transmiterea nominalizării acestora cu cel mult 3 zile calendaristice înainte de data-limită la care inspectoratul şcolar emite decizia de constituire a comisiilor de concurs.
Până în data de 13 septembrie inclusiv, la federația noastră s-au înregistrat doar 6 solicitări din partea inspectoratelor școlare pentru desemnarea delegaților. Față de data primei probe (12 octombrie), termenul de 30 de zile este depășit, astfel că, în 35 de județe și municipiul București concursul este anulabil pentru vicii de procedură.
În aceste condiții, ținând cont de toate aspectele de mai sus, se impune, pe de o parte, amânarea concursului, iar, pe de altă parte, reanalizarea și modificarea Metodologiei, în raport de observațiile noastre și ale colegilor din sistem.
Cu stimă,
PREȘEDINTE
Prof. Marius Ovidiu NISTOR
